luni, 29 martie 2010

Vreau să te caut

Vreau să te caut, 
Să te iert și să ne iubim din nou

Să-mi iei durerea din suflet 
Şi aripi să-mi dai 

Dar e prea târziu pentru mine,
O iubești pe el 

Vântul bate între noi 
Şi-mi văd de drum 


Fiecare clipă de căutare este o clipă de regăsire


joi, 25 martie 2010



Un suflet rănit de răutatea celor din jur,și nu a tuturor,ci doar a "prietenilor" un suflet inocent, de copil ,abia crescut. Acest suflet era singur într-o lume atât de rea și de nemiloasă. Avea atâta încredere în ea și în propriile sale forțe până când ceva a doborât-o a fost că un cuțit înfipt în inimă să înainte,era o copilă jucăușă,glumeață,nebunatica ba chiar rebelă...Îi stătea atât de bine așa cum era era obișnuită să vadă totul în roz,să nu-și arate suferința în față celorlalți,era puternică ptr că ,de fiecare data când a fost doborâta la pământ ea s-a ridicat și mereu a învins orice obstacol cu zâmbetul pe buze,indiferent de cât de greu a fost.
  
            Părinții săi sunt niște oameni extraordinari,care au încercat să-i ofere totul,și au reușit Ei vorbesc despre ea că fiind un îngeraș...care a fost trimis pe lumea asta ptr a învață ce este suferința și cum este să iubești. Era plină de viață,nu stătea niciodată,totdeauna încerca să facă ceva nou și,încerca din răsputeri să-i facă pe ceilalți să se simtă bine și a reușit,însă nu a fost înțeleasă de nimeni,nici măcar de prietenii săi,la care a ȚINUT foarte mult.
  
 Nimeni nu i-a înțeles comportamentul de copil inocent... ptr că,de fapt,în sinea să,asta era un copil cu suflet nevinovat care era sortit suferinței Acest înger mic a crezut că are TOTUL:iubirea.Dar și-a dat seamă că niciodată nu a cunoscut iubirea în adevăratul sens al cuvântului... 

(nu-s eu autorul acestiu material)


duminică, 21 martie 2010

Supar




În momentul când Dumnezeu ne-a creat, TU și EU formăm același suflet.Ne iubeam atât de mult încât credeam că nici Dumnezeu nu poate să iubească așa!
Atunci El s-a supărat și ne-a despărțit aruncându-ne pe Pământ în locuri diferite.După câțiva ani, Lui I s-a făcut milă de noi și ne-a adus înapoi.Dar noi am început din nou să ne iubim atât de mult încât chiar și îngerii erau invidioși.
Credeam că vom învinge totul și simțeam că dragostea noastră e unică.Pentru a ne împiedică să greșim din nou,Dumnezeu ne-a despărțit din nou.
Eu am plecat și voi plecă tot mai departe fiindcă așa vrea El.Dar...îmi lipsești..Uneori îți simț parfumul pielii atât de puternic încât simț nevoia să te îmbrățișez,să e sărut.Mi-e foarte dor de ține și sper k într-o zi ne vom reîntâlni...Încă te iubesc...

(nus eu autorul acestui material)


luni, 8 martie 2010

Mi-e dor de ochii tai



 Mi-e dor de ochii tăi .
 Aș vrea să-i mai sărut odată, 
 Să te aud din nou cum spui: 
 "Iubirea mea cea minunată" 
  
 Mi-e dor de zâmbetul deschis, 
 Ce-ți izvora pe buze-odată, 
 Îl văd în nopțile de vis 
 Ți-aud vorbirea fermecată. 
  
 Te-aștept sub teiul cel bătrân, 
 Tăcut chezaș iubirii noastre, 
 Chiar de nu vii eu tot rămân, 
 Cu ochii, căutând prin astre. 
  
 În seară-n care mi-ai șoptit 
 "Iubirea mea din foc de astre" 
 O stea în mine-a răsărit 
 Și-a înflorit în zări-albastre. 
  
 Te văd, iubito, cum revii, 
 Cu ochii strălucind de soare 
 Te simț, de mână cum mă ții, 
 Și știu ,că dragostea nu moare