A iubi este însăși legea vieții, așa cum reiese din
articolul legea iubirii. Este una dintre cele mai sublime acțiuni pe care o
poate realiză o ființă umană. Iubirea poate să însoțească toate celelalte acte
fundamentale ale noastre. Dacă învățam plini de iubire (cu pasiune) vom memora
și vom înțelege mult mai ușor. Dacă ascultăm cu iubire, vom auzi mai multe și
mult mai bine. Dacă vorbim cu dragoste, cuvintele noastre vor căpăta o forță
neînchipuit de mare. Dacă vom adormi cu dragostea în suflet, somnul nostru va
fi odihnitor și profund că al unui copil. Dacă vom gândi atunci când suntem
plini de iubire, gândurile noastre vor căpăta profunzime și strălucire.
Gândurile care se clădesc prin iubire vor fi mai luminoase decât razele
soarelui și mai pătrunzătoare decât săgețile lui Arjuna.
Toate acestea și multe altele
apăr atunci când iubirea este prezența în ființă noastră.
A iubi înseamnă a trăi viață celuilalt. Să uiți de ține și să te
dăruiești cu totul celuilalt fără a aștepta vreodată ceva în schimb, această
este adevărată iubire care te înaltă și te purifică de tot ce e murdar în lumea
această.
Dumnezeu este iubire. Când facem
loc iubirii în sufletul nostru, practci îi facem loc lui Dumnezeu însuși.
Pentru că iubirea să poate intră în noi, egoul trebuie să plece. Dacă intră
egoul, iubirea pleacă. Dacă pleacă egoul, intră iubirea. Un om egoist nu va
putea să iubească. Egoul și iubirea se exclud reciproc, tot așa cum finitul nu
poate să se compare cu infinitul, tot așa cum întunericul nu poate fi acolo
unde este lumina.
Cei mai mulți se plâng că nu
sunt iubiți. Mulți îmi spun: "L-am iubit din toată inimă, iar el nu mi-a
răspuns niciodată iubirii". Dar dacă l-ai iubit cu adevărat, de ce suferi
că el nu te-a iubit? Nu știți oare că iubirea adevărată nu așteaptă NICIODATĂ,
dar absolut niciodată, NIMIC în schimb. Ea este fericită că se poate manifestă,
că se poate dărui. Atât timp cât suferiți din cauza iubirii înseamnă că încă nu
ați cunoscut iubirea adevărat.
Dacă Dumnezeu ar condiționa
iubirea Să de dragostea noastră pentru El, am sucombă cu toții într-o clipă.
Iubirea înseamnă daruirre
totală, înseamnă uitare de șine. Și, așa cum se întâmplă în lumea spirituală,
plină de paradoxuri,. abia atunci când vom uită de șine vom începe să ne
reamintim de ȘINE.
Atât timp cât tu ceri ceva în
schimbul iubirii tale, înseamnă că nu ți-ai depășit egoul. Cum poate să încăpă
nelimitatul în ceva limitat? Atâta timp cât suntem egotici, iubirea noastră nu
este iubire. Este altceva ce seamna cu iubirea, dar nu este iubire. Poate fi
atracție sexuală, poate fi milă, poate fi respect, poate fi nevoia de a proteja
sau de a fi protejat, dar nu este iubire. Pe toate acestea, noi le numim
iubire, dar ele nu sunt altceva decât reflexe limitate ale iubirii nelimitate.
Să învățam să iubim cu adevărat, fără a cere vreodată ceva în schimbul
iubirii noastre. Ba din potrivă, să ne bucurăm că ni se permite să manifestăm
iubirea. Păr nebunești aceste cuvinte astăzi când o .
(nu-s
autor la acest material)
